Cum să devin o mamă mai bună?
Să lăsăm sentimentele tardive de vinovăție la o parte. Dacă ai fi fost mai răbdătoare, mai bogată, mai rezistentă, mai șmecheră, poate nu ai fi devenit un monstru care urlă, plânge și miroase urât din cauza kilogamelor în plus acumulate. Nu te așteptai ca, după anii de vegheat nopțile, să urmeze anii cu tantrumuri, obraznicii, rebeliune, conflictele în familie, etc. Orice ai face, apar probleme noi, și te miri cum s-au descurcat părinții tăi de te-au crescut și încă mai sunt în viață.
Ei bine, pe vremuri copiii mergeau la creșă de la 3 luni, iar bunicii se implicau serios în creșterea copiilor. În vremurile de azi, migrația a despărțit generațiile, locurile de muncă și locuințele nu mai sunt garantate, învățământul s-a schimbat. Lumea s-a schimbat, iar asta șochează orice părinte tânăr, care a crescut însă în cu totul altă lume decât cea de azi.
Azi mi-a venit să las garda jos și să mă plâng de toate. Pentru că este la o vârstă dificilă, pune întrebări grele, are păreri diferite de ale mele și conștientizez că nu întineresc. Știu că am greșit undeva, și anume am subapreciat parentingul. Am crezut că o să mă descurc. Am crezut că dacă trebuie să mă descurc și sunt dispusă să fac orice pentru asta, voi răzbi, indiferent de problemă.
Ca mamă, este imposibil să nu obosești și să nu te simți copleșită. Cea mai mare greșeală este să te compari cu celelalte mame sau să te lași comparată cu alte mame. În loc să pierzi timp prețios gândindu-te la lucruri pe care nu le poți schimba, citește cărți de parenting.
Copilul tău crește, iar tu ai nevoie să rămâi în putere, să rămâi tu însăți, să știi cum să te descurci cu 
crizele de nervi, cu personalitățile dificile, cu tine însăți în rolul de mamă. Parentingul nu este ca și cum ai sta la o bârfă cu vecina și la final te-ai mira cât de bine le face pe toate. Chiar, nu îți recomand să împărtășești neputințele tale, temerile tale, cu nimeni, și să te informezi corect privind orice problemă.
Așadar, pentru problemele medicale vorbește cu medicul, dar pentru problemele emoționale sau de comunicare citește cărți de parenting. Te vor ajuta să vezi situația obiectiv, științific, vei înțelege că comportamentul copilului tău nu este unic, că problemele sunt specifice vârstei și că există ac pentru orice cojoc atâta timp cât înțelegi cât de importantă ești ca mamă a copilului tău. Cu cât ești mai dispusă să citești, să te informezi și să-ți acorzi atenție ție ca părinte, și nu doar copilului, cu atât vei fi o femeie mai împlinită, mai echilibrată, mai competentă.
Viața tradițională a părinților noștri nu mai există. Muncim la distanță, trăim la distanță, migrăm, divorțăm, ne luptăm în tribunale sau cu probleme medicale inexistente pe vremea noastră. Mai mult ca niciodată, avem nevoie de echilibru emoțional în fața provocărilor aruncate de copil, de adaptabilitate și cultură a parentingului contemporan.
Multe femei au devenit mame crezând că le va fi ușor și că vor rezista oricăror greutăți. Să nu uităm însă de cazurile de depresie postnatală, de faptele extreme ale părinților care au pierdut custodia copiilor. Departe de a fi o societate tradiționalistă, societatea noastră a preluat problemele societății occidentale, spre care ne-am îndreptat orbiți de dorința unui trai mai bun. Și e bine ce am făcut, era singura cale către progres, dar să adăugăm și cărțile scrise de specialiștii occidentali și americani pentru ca adaptarea noastră să fie completă.
Și pentru că avem nevoie de aliați, cărțile de parenting ne sunt alături, ajutându-ne să trecem peste dificultăți, să ne relaxăm și să acceptăm noile provocări. La urma urmelor, cu toții ne dorim să fim prezenți atunci când copiii noștri ne vor privi cu admirație și ne vor felicita pentru cât de bine ne-am făcut treaba de părinți!
Happy parenting, people!
Eu chiar văd utilitatea cărților de parenting. Consider că e mai bun un sfat pertinent venit de la un specialist decât unul de la vecina de la 4 care așa a auzit ea că e bine…
Eu regret ca nu le-am citit la timp. Le simt lipsa. Da, la romani inca se merge pe traditie, nu pe stiinta.
Da, la noi tradiția e regină. Uneori e bine, alteori (în astfel de cazuri) nu…
La primul copil nu am citit astfel de cărți. Acum, la al doilea, deja notez titluri pe care intenționez să le citesc.
La primul copil toti ne simtim zmei si zmeoaice. Multi se opresc aici, felicitari pt curaj.
Oare vom fi vreodată perfecte că și mame? De mult îmi tot pun intrebarea asta
nicio sansa, nu ne vom simti destul de bune pt ei. macar sa fim echilibrate si educate. si iubite, ca deh…
Cred ca parentingul e o parghie pentru viitor. Nici macar nu am mai avea nici timpul, nici conditiile, nici situatiile alor nostri.
exact! trebuie sa ne adaptam din mers.
Sincer, eu inca merg pe carea cu comunicarea directa sau prin telefon. Acele carti de parentig general sau nu nu imi sunt de ajutor. Prefer contactul cu omul, cu mama, cu exemple din viata lor, experienta lor. Stiu ca nu mi se aplica, dar ideea ca nu sunt singura si ca acum 3 ani si 4 luni a trecut si o alta mama prin asta pe mine ma ajuta. Inca din timpul sarcinii am vazut ca in cartile tiparite in limba romana nu gasesc ceea ce aveam eu nevoie pentru sarcina cu gemeni. Nici pentru cresterea gemenilir nu am gasit mare branza. Deci eu inca prefer conversatiile cu oamenii, intalnirile, mesajele. AM ceva carti de parenting dar parca imi este frica sa le deschid.
Multumesc pt gandurile tale. Si mie mi-a fost teama, am vrut sa fie totul cat mai natural.
Greu cu acest termen „natural”, ca si cu „normal”.
Am citit putin despre parenting, dar chiar mi-am pus intrebarea: de ce e atat de greu? Am ajuns la fix la articolul tau, am o zi din acelea, zici ca am fost pedepsita. Nu, n-am depasit perioada cu n treziri pe noapte si eu sunt in transa in ultima vreme, dar de vreo doua luni am intrat din plin in crizele caracteristice varstei de doi ani. Daca m-ar ajuta cartile de parenting, zau ca mi-as face biblioteca…
nu iti cresc ele copilul, dar iti abate atentia asupra altor probleme. din sclav, te simti parinte, nu doar bucatareasa spalatoreasa asistent medical etc. cred ca ajuta chiar daca nu-ti fac treaba.
Daaa, cu siguranta cartile nu cresc copii. Mi-as dori insa sa gasesc reteta, macar una, care sa-mi dea o alta perspectiva.
nu stiu daca gasesti o singura reteta, mai degraba o carte de bucate.