Scrisoarea a XI-a: slăbește sănătos
să vezi ce am pățit când eram grasă:
mă întrebau unii cum de-am ajuns cât malul,
de ce mănânc atât de mult, dacă mă pregătesc să devin halterofilă sau dacă
am de gând să mă sacrific de Crăciun, guițând a moarte într-o limbă nescrisă.
băieții vedeau în mine doar o altă fată grasă, eram bulimică, mă uram și le priveam
pe fetele slabe, frumoase, pe care le admiram de la distanță, uluită când vreuna din ele îmi vorbea.
am încercat de câteva ori să țin o dietă sănătoasă, dar mintea îmi era bântuită de demoni,
gura-mi lacomă nu se sătura cu trei genuri, mama nu mai știa ce să mai gătească, lingeam tot din farfurie,
cu lăcomie, căci la altceva nu mă pricepeam.
știam doar să mănânc sau să gâfâi urcând un deal, să termin cursa ultima, ținându-mi ficatul gras în palmă,
cu sufletul printre aștri, dar țintuită pe pământ, legată de masă.
așa știam eu să-mi aniversez trista viață, mâncând, pocnind fermoare, fâlfâind în bluze largi, anostă, deprimată.
nu cunoșteam iubirea deloc, doar prin absență și masochism, practici încă prezente
în viața mea. n-am reușit nicicând să slăbesc urmând un meniu sănătos, așa că atunci când
foamea, singurătatea, stresul mi-au stors rănile cu degete de fier
grăsimea s-a scurs, lăsând în urmă o femeie tânără, frumoasă.
m-am trezit printre bărbați, într-o lume străină, mă îndrăgosteam des și fără succes,
aiurea, tristă, iubindu-i mai mult pe cei absenți.
eram slabă și totuși neiubită, slăbisem fără vreun meniu sănătos, fără să știu ce sunt caloriile,
sau cum să combin mâncărurile, nu mă oprisem la Stop niciodată, sfredeleam
orice hotar târându-mă pe sub pământ, ascunsă de soare, întunecată, neștiind nimic
decât să sufăr, uneori cumplit, din orice, pentru oricine, orișicât, fără sfârșit.
și uite așa, draga mea, nu am învățat nimic, nicio teorie, niciun sfat, doar am trăit
în stil barbar, pendulând de la 45 la 80 de kilograme și înapoi,
plină de vergeturi și mereu uimită că uneori se potrivea ce am citit cu ce am trăit. dar tot neînvățând practic nimic.
totul este despre control și atât. cât controlezi în viață, atâta reprezinți, atâta poți, atâta trăiești
dacă nu controlezi, ești controlat, supus, te sufoci în propria osânză, în
infinite dileme și neputințe extreme și rămânând același gras incapabil
de nimic mai mult decât de mâncat, renunțând la sport, dragoste și șofat
dacă nu-ți calculezi nici măcar meniul, caloriile și kilogramele, nici gândurile nu te vor duce
decât nicăieri, în locuri obscure, mărginite, unde te vei simți ca un nimeni
un nimeni gras, anonim, indiferent de câte kilograme cântărești în prezent.
mai e o problemă, și anume timpul, și felul în care îl folosești
poți să trăiești la îndemâna altora sau poți să-ți gândești fiecare înghițitură de viață
dacă consumi 1000 de calorii la o singură masă și nu te miști deloc, te îngrași cu siguranță
slăbești doar consumându-te enorm pe tine însăți
muncind fără să primești nimic, iubind fără să fii iubit,
lipsit de încredere în oameni și în viață, muncind fără speranță, trăind pe datorie,
fără de mamă și fără Dumnezeul blând al oamenilor slabi
căzând mereu la datorie, mâncând puțin și trăind prea mult,
lăsând în urmă o amintire tulbure, dar plină de feeling, motivație și speranță.
sau poți comanda oriunde în țară pachete pentru 7 zile de mâncare gata gândită de oameni smart,
care știu că lumea a fost creată într-o singură săptămână
și că un om poate slăbi chiar și un kilogram pe zi fără lacrimi de neputință și enormă, neștiută suferință.
Smart Diet Experience e pentru cei fără speranță, care au acumulat prea multe probleme și kilograme de
neputință, de care nu știu să se dezbare chiar dacă își calculează caloriile înghițite fără minte, pe nemestecate,
înghițind odată cu prea multă mâncare, viață stearpă,
pământ neroditor, colesterol, lipide și glucide seara, fără niciun rol,
decât acela de a se afunda, din ce în ce mai tare, într-un imens, infinit
Gol.
Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019. sponsor: Smart Diet Experience.
Ce imi place aceasta abordare a probei de fata. Bravo! Ma bucur ca ai reusit sa gasesti calea cea buna!
Multumesc, Oana.
Vai ce mi-a plăcut articolul tău. Sincer, direct, din suflet, inspirant. Succes!
Sper ca si inspirant, macar pt cei care il citesc.
Bune sfaturi! Iar abordarea e genială!
Originala abordare. Puiul mamei va fi inspirat.
deocamdata abia stie sa citeasca 🙂