Scrisoarea I către puiul meu: Dreptul la vacanță

Copchile drag, mă gândesc că nu o să avem nicicând timp să vorbim ca doi adulți despre lucrurile importante în viață. Pe când eu încep deja să-mi pierd amintirile, tu abia ți le construiești. Când vei fi femeie în toată firea, eu voi fi o bătrânică uzată care a uitat și propriul nume. Nu vom avea timp și răbdare să depănăm amintiri, mai ales că te apropii de pubertate și nu prea ai chef să asculți sfaturile plicticoase ale mamei tale.

Dacă există ceva pe lumea aceasta ce regret cu adevărat, este că nu am văzut lumea. Sunt o mare fricoasă, o stresată, o crispată și mi-a fost frică de avioane, de accidente, de boli exotice. Nici bani nu prea am avut și am trăit departe de civilizație, într-un loc de unde se pleacă greu dacă n-ai inimă de călător. Și regret enorm că sunt așa cum sunt, așa că îți spun fățiș, copile: ia-ți toate precauțiile și du-te să vezi lumea. Nu vreau să-mi trimiți poze cu tine sub turnul Eiffel sau în fața nu știu cărei catedrale. Vreau să te văd fericită, colindând lumea așa cum eu și femeile dinaintea mea nu am făcut-o. Doar dacă vrei vrea, bineînțeles, și dacă se va putea.

Abia ai deschis ochii spre lume și deja ai obligații. Mergi la școală zilnic și vei mai merge mult timp de acum încolo. Vei merge poate în mici excursii, dar eu vreau să-ți povestesc ce înseamnă o vacanță, nu o excursie.

Vacanța este acolo unde simți că ești liberă

Așa m-am simțit eu când am fost în prima mea vacanță. Am trecut pentru prima dată granița spre Bulgaria, pentru a ajunge în Balcik. Parcă plecasem de acasă pentru prima dată în viață. Eram cu tatăl tău, tu erai micuță și rămăsesei acasă. Am oprit la graniță ca să schimbăm leii în bani bulgărești și m-am uitat în jur. Era aproape pustiu în ziua aceea, era multă pădure, străzile erau pustii. Am fotografiat plăcuța de ieșire din România și parcă mi s-a înseninat mintea. Numai ce ieșisem din județul Constanța, aglomerat, fără vegetație, plin de mașini care claxonau, plin de oameni nervoși și prost crescuți.

Acolo, la granița de la Vama Veche, parcă era altă lume. Am intrat într-un magazin și am cumpărat apă de trandafiri, cremă cu trandafir și parfum de trandafir. Produsele erau specific bulgărești, pentru că bulgarii sunt pasionați de trandafiri.

                                                     Vama Veche, granița dintre România și Bulgaria. Foto: arhiva personală
La Balcik

Am trecut prin câteva orașe bulgărești înainte de a ajunge în Balcik. Erau gri, așa cum erau și orașele românești dinainte de căderea comunismului. Oamenii vorbeau rusă, nu engleză, așa cum aș fi crezut. Ca să știi, engleza este limbă internațională, dar contează mult istoria țării în care mergi. Spre exemplu, statele slave vor prefera mereu să vorbească cu turiștii în limba rusă. Așa că, înainte de a pleca undeva, citește puțin din istoria acelei țări și vezi ce limbă este de preferat să cunoști, ca să nu folosești engleza ca surdo-muții.

La Balcik a fost frumos, e un orășel foarte mic, liniștit în ziua aceea. Am văzut castelul Reginei Maria, românca ce și-a construit locuință la Balcik. M-am plimbat prin micile magazine de pe faleza bulgărească și mi-a plăcut că produsele lor erau, pur și simplu, altfel. Am mâncat un piure cu un gust tare interesant, dar sincer, apa lor era amară.

                                                                                             Balcik. Foto: arhiva personală

Pe drumul spre întoarcere, a condus atât de calm, încât era alt om. Nu tu nervi în trafic, nu tu aglomerație pe străzi. Și abia atunci am dat dreptate celor care pleacă din România. Țara noastră e agitată, stresantă, poluată și nu ai pic de intimitate nicăieri. Și când vezi că aceeași mare are altă culoare în țara vecină, cele câteva ore petrecute pe drum ți se par o relaxare.

Ai Dreptul la vacanță

Vacanța este acea stare în care te desprinzi de răul zilnic și vezi că se poate și altfel. Nu trebuie să fotografiezi, să notezi, să trimiți vederi, asta o faci în excursii. În vacanță te relaxezi, o faci pentru tine, draga mea. Te duci într-un loc frumos și vezi că nu e rău chiar peste tot. Fie că pleci singură sau alegi vacanta cu Christian Tour, eu te-aș sfătui să începi cu o vacanta la mare. Este aproape de noi, este ușor de ajuns, iar litoralul românesc este extrem de frumos și diversificat. De la Saturn la Mangalia sau Vama Veche, îți va plăcea enorm să te bălăcești, iar marea îți va lua stresul cu mâna, pentru că sună atât de…liniștitor.

Mai târziu, pleacă mai departe, în circuite exotice sau culturale, în țări africane, asiatice, în Alaska, oriunde. E multă frumusețe pe lumea asta, dar e departe de noi. Trebuie să mergem la ea să o vedem, și nu doar în pozele altora. Și merităm să o vedem, pentru că și Christian Tour susține dreptul la vacanță.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019, sponsor: Christian Tour.

Un răspuns la „Scrisoarea I către puiul meu: Dreptul la vacanță”

Lasă un răspuns