Cum învățăm copilul să citească?

Ca părinți, ne simțim deseori responsabili pentru performanțele școlare ale copilului, cel puțin în primii ani de școală. Pentru ca urmașul să citească bine la vârsta la care intră în sistemul de învățământ, noi părinții trebuie să depunem multe eforturi prealabile. Cititul, scrisul și socotitul sunt deprinderi elementare, pe care le putem forma noi înșine puilor noștri. Pe lângă eforturile depuse de educatoare, părinții trebuie să vină în completarea acestora cu activități suplimentare distractiv- educative.

Puțini sunt copiii care vor adora cititul încă din prima fază. Transformarea sunetelor în litere scrise este o provocare pentru cei mici. Însă cu cât începem activitățile legate de citit mai devreme, cu atât deprinderea de a citi se va forma mai repede și mai corect.

În zilele de azi avem la dispoziție multe instrumente ajutătoare, precum: tăblițe magnetice cu litere și cifre, cărți pentru preșcolari și școlari de la Editura Gama (le recomand pentru că sunt frumos ilustrate și conțin lecturi scurte, adaptate vârstei), cuburi cu litere inscripționate. În avalanșa de oferte, metodele tradiționale au încă un loc fruntaș. Copilul nu va învăța să citească singur, folosind litere magnetice.

Pentru a învăța să citească, un copil are nevoie de tradiționalele valori precum: timp liber și răbdare din partea părintelui, hârtie și pix sau creion, precum și curiozitate din partea copilului. În zilele de azi, există multe aplicații pentru copii, ce conțin litere jucăușe și atrăgătoare, povești audio și video. Cu toate acestea, copiii nu învață să citească mai repede, precum ne-am aștepta.

Motivul este simplu: copilul are nevoie de un profesor uman, care în primă instanță este părintele, frații mai mari, urmat de educatoare și de ceilalți copii. Educatorii și învățătorii au metode eficiente de a învăța copiii să citească, dar sprijinul și suportul familiei este esențial. În familie, copilul trebuie impulsionat către citit, păcălit, recompensat, astfel încât să înțeleagă cât de frumos este să citești.

Ce putem face noi părinții pentru a ne învăța copiii tainele cititului?

  • îl putem învăța literele alfabetului de la cele mai mici vârste. Asta nu înseamnă că un copil care recunoaște literele citește automat un cuvânt. După învățarea literelor, urmează învățarea cuvintelor scurte, compuse dintr-o silabă
  • îl punem să citească numerele de la mașini, care sunt scurte și conțin litere mari de tipar
  • îl punem să citească etichetele de pe produsele de magazin, pentru a înțelege că cititul este o activitate utilă vieții de zi cu zi
  • îl lăudăm când spune cu voce tare literele recunoscute pe stradă, fie ele firme, mărci, indicatoare
  • îi citim cărți cu povești scrise cu litere de tipar și din când în când îl rugăm să citească cuvintele scurte, pentru a-l implica activ
  • folosim cărți cu ghicitori amuzate, cu rimă, care plac celor mici
  • alcătuim cuvinte cu literele magnetice, cu cuburile inscripționate și le pronunțăm rar, pe sunete
  • îi scriem copilului bilete scurte, după ce învață să citească, sau mesaje online (unii părinți folosesc Whatsapp)
  • îi suntem alături când se joacă pe tabletă și îi instalăm aplicații educative, care îi învață pe copii să formeze un cuvânt din anumite litere, să aleagă litera lipsă dintr-un cuvânt, etc.
  • când copilul a învățat bazele cititului, îi punem animații subtitrate pe care le poate citi.

Cu siguranță există mult mai multe metode de a ne încuraja puișorii să citească și să le placă cititul. Copilul nu trebuie certat, forțat să citească. În plus, exemplul celorlalți copii este esențial pentru motivația copilului. Dacă puiul de om vede în jur copii care citesc, se va simți impulsionat către această activitate.

Bineînțeles, există copii cărora nu le place să citească, plâng dacă părinții îi roagă să citească sau se plictisesc. Din acest motiv, trebuie să fim atenți la ce anume îi place copilului să facă. Îi place să se dea cu bicicleta? Îi căutăm o poveste despre biciclete sau un articol scurt despre întreținerea acestora.

Pentru ca un copil să învețe să citească, cititul trebuie să fie integrat natural în viața sa de zi cu zi, iar părintele trebuie să fie permanent atent la noile ocazii de a impulsiona urmașul să descopere tainele cuvântului scris. Ca orice altă activitate, cititul se învață în timp, cu dăruire, drag și joacă.

Lasă un răspuns