Mamă și copil (film): când vârsta este doar un număr

Dacă ar fi să recomand un film unei viitoare mămici, acesta ar fi Mother and Child (Mamă și copil). Filmul tratează tema într-un mod foarte complex, trecându-ne prin relația dintre mama și fiica naturală, mamă și fiică adoptată sau mamă tânără care va trebui să-și dea copilul spre adopție și mama adoptatoare. Personajele sunt realiste iar filmul este o dramă în adevăratul sens al cuvântului. Ca și viața, în care oricât ne-am strădui, uneori se întâmplă prea mult rău, uneori am pierdut prea mult timp iar uneori, oricât ne-am fi dorit alt final, este deja prea târziu.

Filmul are o distribuție foarte bună, respectiv Anette Benning, Samuel Jackson, Jimmy Smits și alții, iar evenimentele emoționează, întristează, șochează și bucură într-un mod destul de ironic. Oricum, nu vă așteptați la un film clișeic, în care relația mamă- fiică este învăluită într-un norișor pufos, dar nici la relația mamă severă- adolescentă rebelă cu șuvițe verzi. Nu, realitatea din film transcende experiențele obișnuite și ne învață să ne asumăm maternitatea și riscurile ei.

Dintotdeauna mi s-a părut că oamenii care nu au copii sunt incompleți. Credeam asta mai ales în copilărie, când copiii mi se păreau a fi centrul Universului, așa cum eram eu pentru părinții mei. Pe parcurs însă sentimentul acesta s-a voalat, experiențele s-au acumulat și nu mai fac astfel de judecăți de valoare. Există oameni pentru care o sarcină înseamnă probleme foarte mari, există oameni care riscă enorm și plătesc cu viața și există oameni care fac un copil doar dacă totul în viața lor este perfect. Și niciunul dintre ei nu greșește.

Printre femeile trecute de o anumită vârstă există preconcepția că este deja prea târziu pentru a face un copil. Fie au avut probleme de sănătate, de familie, de serviciu sau toate la un loc, consideră că peste 35 de ani e prea târziu. Nu e prea târziu. Ne-o arată femeile care nasc primul copil după 40 de ani, femeile care nasc la 50 de ani, precum sora lui Michael Jackson, și femei care intră în Cartea Recordurilor, precum Adelina Iliescu, care a născut la peste 60 de ani. Există mame care au născut regulamentar la vârsta de 20- 30 de ani și care nu au apucat să-și vadă copiii mari din cauza unor boli și există mame în vârstă care își văd și cresc și nepoții.

Și oricât ne-am iubi copiii, există ochii celorlalți, care ne judecă, ne condamnă și ne dictează viața oricât am încerca să facem totul bine pentru toată lumea. Chiar dacă devenim mame, suntem la rândul nostru copiii părinților noștri, uneori până la adânci bătrâneți. Iar unele relații dintre părinți și copiii lor adulți sunt extrem de toxice pentru terțe părți, făcând din familia nouă o simplă anexă a familiei vechi. Bătălia este mare când e vorba de venirea pe lume a unui copil, pentru că în joc este viitorul a multor oameni. Cine va primi iubirea și sprijinul copilului? Cine se va bucura de atenția și respectul lui? Al cui este copilul, în ordine ierahică? Pentru că, din păcate, între mamă și copil se interpun multe bariere, mama fiind uneori văzută ca simplu recipient de înmulțire.

Vizionați filmul Mamă și Copil! Veți vedea că uneori negrul nu e atât de negru, iar alteori norul pufos ascunde furtuni teribile.

Spor la mămicie.

Lasă un răspuns